27 Martie 2020

Dragi colegi,

Având în vedere situația prezentă, am solicitat societății de avocatură cu care colaborăm o opinie juridică asupra utilizării semnăturii electronice în ceea ce privește traducerile autorizate (strict cele pentru care este suficientă semnătura traducătorului, NU traducerile prezentate notarului pentru legalizarea semnăturii traducătorului!).
Vă prezentăm anexat această opinie şi vă invităm să o parcurgeţi cu atenţie.
Pe de altă parte, în ceea ce privește utilizarea semnăturii digitale în relația cu notariatele, am început de anul trecut discuții cu societatea de avocatura pentru demararea demersurilor în acest sens. Vă vom informa pe parcurs în legătură cu situaţia acestor demersuri.
Întrucât toate aceste acțiuni sunt făcute în beneficiul tuturor traducătorilor și necesită resurse considerabile, vă rugăm să susțineți asociația noastră prin toate mijloacele de care dispuneți (cotizații, sponsorizări etc.), inclusiv aderarea la aceasta și plata contribuțiilor de membru la zi (120 RON/an)

George Papadopol
Președinte APIT

18 Martie 2020

Dragi colegi,

La data de 16.03.2020 a fost înregistrată la Senat, pentru dezbatere, propunerea legislativă B107/2020 privind modificarea și completarea Legii nr.227/2015 – Codul fiscal, precum și alte acte normative.
Deoarece propunerea legislativă nu include între beneficiarii măsurilor de prelungire a contribuțiilor fiscale firmele de traduceri (cod CAEN 7430) și nici traducătorii care își desfășoară activitatea ca PFA, PFI, II sau alte forme de organizare, Asociația noastră APIT în pateneriat cu AFIT, a depus la inițiatorul propunerii, precum și la Senat opinia anexată.

21 Iulie 2016

Dragi colegi,

Postez punctul de vedere APIT asupra Proiectului de ordin comun al ministrului justiției şi al ministrului finanțelor publice privind stabilirea tarifelor pentru plata Interpreților şi traducătorilor autorizați.
Vă mulțumim pentru toate propunerile și observațiile trimise cu privire la acest proiect. Am încercat să le sintetizăm și să le integrăm pe cât se poate în punctul nostru de vedere.

Cu stimă,
George Papadopol
Președinte APIT

20 Iulie 2016

Dragi colegi,

Reprezentanții APIT au fost astăzi în Audiență la Ministerul Justiției, Serviciul Profesii Juridice Conexe, în legătură cu noul proiect de lege care privește indexarea tarifelor interpreților și traducătorilor autorizați.
Concluziile sunt următoarele:

  1. Creștere tarifelor prin acest proiect este exclusă din doua motive : 1) pentru ca nu au buget pentru așa ceva; 2) legislația actuală prevede că aceste tarife se pot doar indexa conform indicelui de inflație și nu se pot face majorări. Pentru a putea fi majorate trebuie schimbată legislația.
  2. La observațiile reprezentanților APIT asupra modalității învechite de calcul pentru traducerile scrise precum și a tarifării interpretariatului strict pe ora de lucru (ignorând timpul de așteptare în instanță și timpii de deplasare), reprezentanții MJ au spus că au luat în considerare acest aspect și chiar au făcut simulări în ceea ce privește modul de calcul la caractere dar din păcate modificarea modului de calcul nu face obiectul prezentului proiect de lege care privește strict indexarea. Totuși au spus că doresc să opereze ulterior aceste modificări în lege și asteaptă propunerile noastre în acest sens.

APIT o să depună mâine, în termen, punctul de vedere al asociației asupra proiectului de lege menționat mai sus.
Alte aspecte:

  • La întrebarea reprezentanților APIT dacă se lucrează la un nou proiect de lege (ca cel de anul trecut) răspunsul a fost că deocamdată nu, dar că vom fi cu siguranță informați și consultați în cazul în care se inițiază un astfel de proiect.
  • Reprezentanții APIT au solicitat să se ia în calcul simplificarea procedurii de legalizare și au menționat faptul că există o solicitare similară din partea Uniunii Notarilor încă din 2014.
  • Reprezentanții MJ au spus să le trimitem o cerere în acest sens cu propunerile noastre.


Cu stima,
George Papadopol
Președinte APIT

9 Mai 2016

Dragi colegi,

În decursul anului trecut am fost puși în fața unor modificări legislative care ar fi afectat grav desfășurarea profesiei de traducător și interpret, dacă acestea ar fi intrat în vigoare. După cum bine știți, este vorba despre Proiectul de lege privind traducătorii și interpreții judiciari, care ne limita într-un mod grav profesia. Mai mult, discutăm despre limitări și distrugeri a tot ceea ce am reușit să construim în ani grei de muncă, pentru noi și pentru familiile noastre.
Toți știm ce înseamnă să fii traducător.
Toți știm că ne punem în pericol chiar și sănătatea lucrând doar în fața calculatorului, de cele mai multe ori fără niciun program fix de muncă. Familiile noastre sunt afectate în mod direct, iar veniturile nu sunt tocmai cele mai satisfăcătoare. Profitul nostru este minim în comparație cu munca depusă și în comparație cu alte profesii liberale.
Mai mult, chiar și acest minim profit ar fi dispărut dacă s-ar fi aprobat proiectul de lege de anul trecut.
Doresc să vă aduc aminte pe scurt câteva dintre aspectele catastrofale din acel proiect de lege :
  • tarife fixe, stabilite de MJ (și majoritatea știm ce prețuri derizorii sunt stabilite de MJ);
  • dublă contabilitate;
  • dedublarea sediului și impunerea unui sediu fizic, operațional (costuri cu spațiul și personalul administrativ);
  • imposibilitatea practică de a mai lucra direct cu publicul;
  • interzicerea traducătorului să desfășoare sau să intermedieze alte servicii decât cele prevăzute de proiectul de lege;
  • creșterea nejustificată a răspunderii traducătorului prin asimilarea statutului nostru cu statutul funcționarilor publici;
  • examinări periodice pentru a putea avea dreptul de practică;
  • crearea unui corp profesional supradimensionat care în esență era controlat de către minister și care avea mai mult rol de control și examinare;
  • cotizații obligatorii către corpul profesional sus-menționat;
  • impunerea unor taxe suplimentare către MJ (pentru organizarea examenelor, plata membrilor comisiilor de examinare, o taxă fixă pentru organizarea, coordonarea, îndrumarea și controlul activității de traducere și intepretariat judiciar, taxă pentru eliberarea certificatului de traducător, taxă pentru înregistrarea modificărilor intervenite în statul traducătorului);
  • cu toate că în proiect se menționa dorința de a crește calitatea în domeniul nostru, nimic din acel proiect de lege nu ajuta în acest sens.
Din fericire, după luptele duse împotriva acestui proiect odios și după discuțiile avute în acest sens, am fost ascultați de către decidenți, realizând și aceștia că nu se poate reglementa un domeniu fără consultarea celor care sunt direct implicați, a celor care muncesc efectiv în traduceri și interpretariat. A fost o luptă grea, cu multe dezamăgiri, cu foarte multe eforturi depuse, dar cu un rezultat bun pentru noi.
În tot acest efort susținut, APIT a fost unica și insist asupra acestui aspect UNICA asociație de traducători care a luptat împotriva proiectului de lege. Și putem să spunem acum că nu doar am luptat, ci am și câștigat o foarte importantă bătălie. În această perioadă, APIT a fost susținută de o mulțime de oameni care au ajutat prin ce au putut, cum au putut. și majoritatea dintre aceștia au facut-o fără să își asume vreun merit și fără să se laude. Aceste persoane au fost cei care au înțeles foarte bine ce pericol ne aștepta dacă Proiectul de Lege ar fi fost aprobat în forma lui inițială.
Acestor persoane le mulțumesc din suflet!
Le mulțumesc nu doar din postura de președinte APIT, ci le mulțumesc și din postura de traducător, un om care lucrează de 13 ani în acest domeniu.
Sunt însă sigur că există persoane care nici în acest moment nu au înțeles foarte bine sau nu au conștientizat care a fost pericolul pe care am reușit să îl îndepărtăm.
În perioada respectivă am auzit multe voci pesimiste, potrivnice, haotice, disperate, persoane care au criticat fără încetare activitățile noastre. Doresc să vă spun că dacă am fi aplecat capul sau urechea la aceste critici, în acest moment cred că mulți dintre noi se duceau umili să își depună cotizația la Corpul Profesional nou creat.
APIT a fost creată de către traducători, pentru traducători. Am lucrat toți pentru binele nostru și la fel o să facem și de acum înainte. Rezultatele pe care le-am obținut ca și asociație sunt vizibile. Astăzi putem lucra liber, fără restricții inutile.
În final doresc să fiu foarte clar asupra următorului aspect:
Dacă APIT nu ar fi existat sau nu s-ar fi implicat în lupta împotriva proiectului de lege, atunci probabil că ar fi existat (în cel mai bun caz) doar câteva voci răzlețe, fără nicio reprezentativitate.
Rezultatul unei situații similare l-am gustat cu toții în vara anului 2013 când APIT nu exista, iar modificările aduse regulamentului notarilor publici, modificări care ne afectau și ne afectează, au trecut fără nicio problemă. Și acest lucru s-a realizat în ciuda petițiilor a miilor de traducători și a protestului care a urmat.
Subliniez importanța existenței unei asociații care să reprezinte interesele tuturor traducătorilor, să fie vocea acestora (a voastră) în fața autorităților și a guvernanților.
Postez în continuare adoptarea de către Parlamentul României și publicarea în M.O., a modificărilor minimale și după parerea mea, benefice, aduse legii 178 în urma retragerii proiectului inițial.

Cu stimă,
George Papadopol
Președinte APIT
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 29 aprilie 2016
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178073
LEGISLATIE.JUST.RO
LEGE 76 28/04/2016 – Portal Legislativ

9 Mai 2016

Dragi colegi,

În decursul anului trecut am fost puși în fața unor modificări legislative care ar fi afectat grav desfășurarea profesiei de traducător și interpret, dacă acestea ar fi intrat în vigoare. După cum bine știți, este vorba despre Proiectul de lege privind traducătorii și interpreții judiciari, care ne limita într-un mod grav profesia. Mai mult, discutăm despre limitări și distrugeri a tot ceea ce am reușit să construim în ani grei de muncă, pentru noi și pentru familiile noastre.
Toți știm ce înseamnă să fii traducător.
Toți știm că ne punem în pericol chiar și sănătatea lucrând doar în fața calculatorului, de cele mai multe ori fără niciun program fix de muncă. Familiile noastre sunt afectate în mod direct, iar veniturile nu sunt tocmai cele mai satisfăcătoare. Profitul nostru este minim în comparație cu munca depusă și în comparație cu alte profesii liberale.
Mai mult, chiar și acest minim profit ar fi dispărut dacă s-ar fi aprobat proiectul de lege de anul trecut.
Doresc să vă aduc aminte pe scurt câteva dintre aspectele catastrofale din acel proiect de lege :
  • tarife fixe, stabilite de MJ (și majoritatea știm ce prețuri derizorii sunt stabilite de MJ);
  • dublă contabilitate;
  • dedublarea sediului și impunerea unui sediu fizic, operațional (costuri cu spațiul și personalul administrativ);
  • imposibilitatea practică de a mai lucra direct cu publicul;
  • interzicerea traducătorului să desfășoare sau să intermedieze alte servicii decât cele prevăzute de proiectul de lege;
  • creșterea nejustificată a răspunderii traducătorului prin asimilarea statutului nostru cu statutul funcționarilor publici;
  • examinări periodice pentru a putea avea dreptul de practică;
  • crearea unui corp profesional supradimensionat care în esență era controlat de către minister și care avea mai mult rol de control și examinare;
  • cotizații obligatorii către corpul profesional sus-menționat;
  • impunerea unor taxe suplimentare către MJ (pentru organizarea examenelor, plata membrilor comisiilor de examinare, o taxă fixă pentru organizarea, coordonarea, îndrumarea și controlul activității de traducere și intepretariat judiciar, taxă pentru eliberarea certificatului de traducător, taxă pentru înregistrarea modificărilor intervenite în statul traducătorului);
  • cu toate că în proiect se menționa dorința de a crește calitatea în domeniul nostru, nimic din acel proiect de lege nu ajuta în acest sens.
Din fericire, după luptele duse împotriva acestui proiect odios și după discuțiile avute în acest sens, am fost ascultați de către decidenți, realizând și aceștia că nu se poate reglementa un domeniu fără consultarea celor care sunt direct implicați, a celor care muncesc efectiv în traduceri și interpretariat. A fost o luptă grea, cu multe dezamăgiri, cu foarte multe eforturi depuse, dar cu un rezultat bun pentru noi.
În tot acest efort susținut, APIT a fost unica și insist asupra acestui aspect UNICA asociație de traducători care a luptat împotriva proiectului de lege. Și putem să spunem acum că nu doar am luptat, ci am și câștigat o foarte importantă bătălie. În această perioadă, APIT a fost susținută de o mulțime de oameni care au ajutat prin ce au putut, cum au putut. și majoritatea dintre aceștia au facut-o fără să își asume vreun merit și fără să se laude. Aceste persoane au fost cei care au înțeles foarte bine ce pericol ne aștepta dacă Proiectul de Lege ar fi fost aprobat în forma lui inițială.
Acestor persoane le mulțumesc din suflet!
Le mulțumesc nu doar din postura de președinte APIT, ci le mulțumesc și din postura de traducător, un om care lucrează de 13 ani în acest domeniu.
Sunt însă sigur că există persoane care nici în acest moment nu au înțeles foarte bine sau nu au conștientizat care a fost pericolul pe care am reușit să îl îndepărtăm.
În perioada respectivă am auzit multe voci pesimiste, potrivnice, haotice, disperate, persoane care au criticat fără încetare activitățile noastre. Doresc să vă spun că dacă am fi aplecat capul sau urechea la aceste critici, în acest moment cred că mulți dintre noi se duceau umili să își depună cotizația la Corpul Profesional nou creat.
APIT a fost creată de către traducători, pentru traducători. Am lucrat toți pentru binele nostru și la fel o să facem și de acum înainte. Rezultatele pe care le-am obținut ca și asociație sunt vizibile. Astăzi putem lucra liber, fără restricții inutile.
În final doresc să fiu foarte clar asupra următorului aspect:
Dacă APIT nu ar fi existat sau nu s-ar fi implicat în lupta împotriva proiectului de lege, atunci probabil că ar fi existat (în cel mai bun caz) doar câteva voci răzlețe, fără nicio reprezentativitate.
Rezultatul unei situații similare l-am gustat cu toții în vara anului 2013 când APIT nu exista, iar modificările aduse regulamentului notarilor publici, modificări care ne afectau și ne afectează, au trecut fără nicio problemă. Și acest lucru s-a realizat în ciuda petițiilor a miilor de traducători și a protestului care a urmat.
Subliniez importanța existenței unei asociații care să reprezinte interesele tuturor traducătorilor, să fie vocea acestora (a voastră) în fața autorităților și a guvernanților.
Postez în continuare adoptarea de către Parlamentul României și publicarea în M.O., a modificărilor minimale și după parerea mea, benefice, aduse legii 178 în urma retragerii proiectului inițial.

Cu stimă,
George Papadopol
Președinte APIT
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 29 aprilie 2016
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178073
LEGISLATIE.JUST.RO
LEGE 76 28/04/2016 – Portal Legislativ

24 Decembrie 2015 Acțiune umanitara ”Daruri pentru Suflet”

Dragi colegi,

APIT – Asociaţia Profesională a Interpreţilor şi Traducătorilor, în parteneriat cu Asociația Poiana Soarelui a iniţiat o acțiune umanitară, ”Daruri pentru Suflet”, menită să ajute în prag de sărbători persoanele aflate în dificultate şi în special pe cele care au nevoie de asistență socială.
APIT, pe lângă scopul său profesional declarat, urmăreşte şi desfăşurarea de acţiuni de conştientizare a rolului Asociaţiei, prin implicarea în activitățile sociale ale comunității. Acţiunile de conştientizare nu ar acoperi totuşi în întregime zonele în care dorim să ne implicăm, în condiţiile în care există persoane cu nevoi reale de asistenţă socială. În timpul acestei campanii, am avut parte de experienţe impresionante și am învăţat foarte multe lucruri. Donațiile făcute cu această ocazie au fost obținute din sponsorizări fiind în totalitate vorba despre obiecte materiale și de hrană. Nu au fost implicate resurse financiare proprii și nu au fost oferite sume de bani.
În cadrul acțiunii „Daruri pentru Suflet” am vizitat Centrul de Îngrijire și Asistență „Sfântul Vasile” din Sectorul 4, București și o parte din tinerii din Centrul de Plasament Vidra, judeţul Ilfov ajutați de Fundația Chance For Life prin Programul „Speranță pentru azi”.
Dacă la primul centru a fost vorba despre îngrijire bătrâni, în cel de-al doilea caz a fost vorba despre tineri cu dizabilități. Programul „Speranță pentru azi”, se desfăşoară neîntrerupt din anul 2002 şi se adresează unor tineri cu dizabilităţi care nu au ocazia să iasă din mediul în care trăiesc (centrul de plasament sau chiar familia) pentru a socializa, a avea un loc de muncă sau, pur și simplu, o viaţă normală, asemănătoare altor tineri de vârsta lor” arată Fundația Chance for Life în ultimul lor raport anual publicat. În cadrul acestui program se desfășoară mai multe proiecte, și anume Atelierul Viitorului, Proiect de formare și dezvoltare a deprinderilor pentru o viață independentă, Simţuri, Poveşti şi Cunoaştere Creativă, Școlarizare specială și Proiectul Special Needs Kids.
Donațiile făcute au constat în alimente, iar pentru Centrul de Îngrijire și Asistență a fost oferit un televizor care să le permită batranilor accederea la informații și la observarea unei lumi de care ei sunt privați. Televizorul a fost ceea ce ei și-au dorit de Crăciun iar dorința lor s-a împlinit.
Astfel de acțiuni reprezintă o adevărată hrană pentru suflet și pentru minte, pentru că edifică aspecte ale vieții noastre proprii de care suntem veșnic nemulțumiți și care în mare parte au o motivaţie materială. Am văzut acolo oameni care se bucură pentru o conservă de carne, pentru câteva portocale sau banane mai mult decât cei care primesc cadou un Iphone 6. Există niște discrepanțe colosale între oamenii de pe acest Pământ, și doar luând contact cu astfel de cazuri putem să conștientizăm situația în care noi înșine ne aflăm.
Dorinţa noastră este de a continua aceste activităţi, pentru ca, prin contribuţia noastră, să venim în sprijinul categoriilor sociale defavorizate.
În prag de Sărbători, dorim să vă invităm să fiți mai buni și să vă bucurați de fiecare clipă a vieții alături de cei dragi.
Vă urăm sărbători fericite și multe împliniri!

30 August 2015

Demers pentru introducerea în Programul Operațional Regional (POR) a codului CAEN 7430 – Activități de traducere scrisă și orală (interpreți)

Dragi colegi,

Astăzi am participat la întâlnirea cu domnul Alin Antochi și mai mulți reprezentanți din Ministerul Justiției. Înainte de a reveni cu mai multe date, as dori sa va transmit rapid câteva informații la cald. Au participat aproximativ 30 de persoane, traducători și reprezentanți de firme și asociații. Din partea asociațiilor, au participat reprezentanți de la APIT, AFIT, ATR și UNTAR. Cu excepția domnului Jurj de la UNTAR care a exprimat un mesaj oficial de acord deplin cu prevederile proiectului de lege în forma actuală, toți ceilalți vorbitori au expus o părere critica față de majoritatea aspectelor semnalate și de asociația noastră. Voi reveni și cu alte informații!

25 Martie 2015

10 Februarie 2015

Astăzi, cu ajutorul colegului Dorin Vlaicu, m-am întâlnit cu domnul deputat Vasile-Cătălin DRĂGUŞANU. Domnia sa este inițiatorul unui proiect de lege care ne privește (nu are legătură cu cel inițiat de Ministerul Justiției). Proiectul său urmează sa fie discutat la începutul săptămânii viitoare în Comisia pentru Muncă a Senatului. În urma discuțiilor avute, acesta a solicitat să îi trimitem amendamentele noastre la proiectul său de lege, cât mai rapid posibil. Amendamentele pot fi depuse de către o Asociație sau printr-un deputat. Astfel, APIT dorește să depună amendamentele corespunzătoare la proiectul de lege respectiv, amendamente pe care o să le susținem în continuare în Senat. Vă rog să trimiteți la office@apit.ro, până mâine la prânz, toate observațiile dumneavoastră, astfel încât să putem să le prelucrăm și să le depunem în timp util. Știu că timpul este scurt, dar proiectul nu este foarte mare (comparativ cu cel al M.J.). Și cu această ocazie vreau sa insist asupra faptului că avem nevoie de o asociație unită, cu o reprezentativitate cât mai mare, aspect pe care sunt sigur că deja l-ați înțeles.
Mai jos aveți un link cu proiectul de lege.

O seară bună,
George Papadopol, Președinte APIT

6 Februarie 2015

Punct de vedere APIT împotriva proiectului de lege inițiat de Ministerul Justiției

5 Februarie 2015

Întălnire reprezentanți APIT cu domnul Alin Lucian Antochi, ministru secretar de stat și doamna Aurelia Tudose, șefa serviciului SJC din partea Ministerului Justiției.

Dragi colegi!

În discuțiile purtate între APIT și Ministerul Justiției (domnul Alin Lucian Antochi, ministru secretar de stat, doamna Tudose, șefa serviciului SJC și alți trei reprezentanți din partea Ministerului Justiției)din data de 02.02.2015 și 04.02.2015 au fost punctate următoarele aspecte:
Reprezentanții MJ au declarat ca nu retrag legea dar textul acesteia o sa fie substanțial modificat.

  • La întrebarea dacă traducerea unor acte de studii are caracter judiciar, chiar dacă acestea nu sunt folosite în instanta, s-a raspuns afirmativ. Practic, prin PL, ministerul asimilează orice traducere efectuata pentru organismele judiciare/conexe sistemului judiciar, indiferent de caracterul lor, ca fiind traduceri judiciare;
  • Rezulta ca orice traducere făcută într-o acțiune sau procedura notariala, chiar extrajudiciara, reprezintă o traducere cu caracter judiciar, chiar dacă prin alte legi organismele sistemului judiciar sunt reglementate în mod strict și diferit de sfera de aplicare a proiectului de lege;
  • APIT a indicat situația instituțiilor statului (agenții, ministere etc) care nu sunt prinse în PL, dar care au nevoie de traduceri oficiale, respectiv de traduceri care nu necesită intervenția vreunuia din organismele sistemului judiciar/conex, dar care antrenează răspunderea respectivelor instituții în raport cu organizații internaționale sau alte entități care au nevoie de traduceri autorizate. MJ a spus ca acestea solicita în mod eronat traduceri autorizate și ca traducătorii autorizați conf L178/1997 nu sunt pentru uzul acestor instituții. Dacă totuși ar exista prevederi legale care sa impună acestora efectuarea de traduceri autorizate, atunci ele ar trebui sa respecte respectivele legi speciale care le reglementează activitatea;
  • APIT a aratat necesitatea delimitării clare a traducerilor judiciare de cele extrajudiciare/oficiale/ autorizate, cerere fata de care reprezentanții MJ si-au exprimat dubiul;
  • APIT a mai arătat ca includerea organismelor conexe în sfera traducerii și interpretării judiciare transforma avocatul și notarul într-un interpus între traducător și pârțile interesate din piața, societăți comerciale și persoane fizice, ceea ce este inacceptabil, mai ales când se dorește consacrarea unei profesii independente;
  • Alte probleme ridicate de APIT asupra cărora reprezentanții ministerului au spus ca se vor mai gândi și ca le iau în considerare sunt următoarele: ținerea unor registre separate de traducători judiciari și interpreți judiciari (s-a arătat ca sunt profesii distincte cu competente profesionale și stagii de formare universitara diferite), renunțarea la examenele de evaluare periodica (nicio alta profesie nu are examene pentru păstrare în profesie). La aceast punct reprezentanții MJ s-au arătat dispuși sa găsească soluții mai bune și adaptate domeniului nostru de activitate
  • APIT a subliniat faptul ca un corp profesional artificial creat nu este o soluție optima, neexistând la nivel european o organizație de acest tip dar în cazul în care MJ insistă asupra constituirii acestuia APIT a solicitat reducerea schemei pentru forurile de conducere ale unei eventual corp profesional la maxim 5-6 persoane cu un singur sediu;
  • în ceea ce privește exercitarea profesiei în cadrul birourilor individuale/societăților profesionale, APIT a solicitat eliminarea interdicției de a face și alte traduceri decât cele judiciare, arătând ca, în raport cu potențialul de piața, traducătorii judiciari nu vor putea sa se susțină dacă nu vor face și traduceri extrajudiciare. Fata de aceasta solicitare reprezentanții MJ nu au exprimat nici o opinie. Totuși, luând în considerare cele menționate mai sus, se pare ca toate traducerile pot fi “botezate” judiciare dacă trec prin procedura de legalizare. Traducătorul judiciar va trebui sa legalizeze toate traducerile sale.
  • APIT a susținut ca nu doreste ca traducătorii sa aibă o aceeași relație de subordonare pe care o au cu statul (tarife fixe, interdicția de a refuza) și cu profesiile juridice conexe (notari, avocați etc). Reprezentanții Ministerului au afirmat ca au înțeles acest aspect și o sa îl analizeze astfel încât sa fie găsita o soluție optima.
  • în ceea ce privește celelalte aspecte, Reprezentanții MJ s-au arătat dispuși sa ia în calcul părerile APIT.

Domnul Secretar de Stat Lucian Antochi s-a arătat dispus sa continuăm discuțiile asupra proiectului de lege.
Argumentarea noastră juridica o sa fie postata astăzi, 05.02.2015, pe pagina APIT.

Papadopol George
Președinte APIT

5 Februarie 2015

Cerere către MJ pentru prelungirea dezbaterii publice

23 Ianuarie 2015

Astăzi a fost depusă cererea pentru autorizarea protestului nostru în fata Ministerului Justiției. Aprobarea oficiala o sa o obținem Luni-Marti. Conform cererii, protestul va avea loc Vineri, 30.01.2015, între orele 10:00-15:00 la Ministerului Justiției, București, Str. Apolodor, Nr.17, sector 5

21 Ianuarie 2015

Dragi colegi,

Am fost astăzi în audiența la MJ, Direcția pentru Servicii Juridice Conexe, unde am discutat cu reprezentanții acestuia. Am făcut un rezumat al discuțiilor purtate.

Cu stimă
George Papadopol
Președinte APIT

  1. Prelungirea termenului de 1 februarie pentru proiectul aflat în dezbatere publică – nu se știe dacă va fi prelungit, trebuie sa hotărască superiorii din MJ, dar cel mai probabil vom avea un răspuns intre 27 şi 28 ianuarie;
  2. Restricționarea dreptului la munca – reprezentanții MJ au afirmat că nu doresc să restricţioneze dreptul traducătorilor de a munci cu publicul, dar notarii vor continua să fie implicaţi, în sensul necesității legalizării tuturor traducerilor care vor purta semnătura traducătorului judiciar. Cu alte cuvinte, nu se va mai putea aplica ştampila traducătorului autorizat pe o traducere a unui document simplu. Toate actele care vor veni din partea publicului (persoane fizice sau juridice) vor trebui să fie conforme cu Normele Notariale, ulterior TOATE traducerile trebuind să fie legalizate notarial;
  3. Organizarea Uniunii Traducătorilor – reprezentanții MJ au afirmat că organizarea Uniunii nou create va cădea în sarcina traducătorilor, conform legii, MJ oferind asistenţă în perioada inițiala. Despre rolul lor în continuare nu au făcut nicio mențiune;
  4. Drepturile traducătorilor – referitor la drepturile traducătorilor, din partea noastră a fost adusă în discuție neexistenţa unor drepturi concrete ale traducătorilor în proiectul de lege, existând în schimb o multitudine de obligații. Răspunsul celor de la MJ a fost că aceste drepturi vor fi mai bine trasate în cadrul Corpului nou creat;
  5. Definirea termenului judiciar – în acest caz reprezentanții MJ nu au răspuns concret ce înseamnă în accepțiunea lor termenul „judiciar”. La insistenţa reprezentantului APIT, dacă actele notariale pentru MJ sunt acceptate ca acte judiciare, cu alte cuvinte dacă traducerile legalizate vor fi considerate acte judiciare, reprezentanții MJ au lăsat să se înţeleagă ca DA. Reprezentantul APIT a menționat faptul că în accepțiunea sa şi a majorităţii traducătorilor, precum şi conform definiției din DEX, judiciar înseamnă orice are legătura cu sfera judecătorească (de înfăptuire a actului de justiție), iar actele notariale nu aparțin acestei sfere. Reprezentanții MJ nu au părut să fie de acord şi au solicitat un punct de vedere în scris din partea APIT;
  6. Examenele de autorizare/reevaluare – reprezentantul APIT a afirmat că nu găsește rostul acestor examene de reevaluare, dat fiind că un traducător nu uită în principiu limba pe care o cunoaște în 6 ani de practică ci dimpotrivă, pe durata activității sale câștigă mai multa experiență, cu alte cuvinte devine un traducător mai bun. Reprezentanții MJ nu au răspuns la această afirmație, ci doar au afirmat la rândul lor ca aceste reevaluări se pot aplica în cazul traducătorilor care s-au autosuspendat şi vor sa revină în profesie după o anumita perioada de timp (6-7 ani). De asemenea au cerut în acest sens un punct de vedere oficial în scris depus în termen. Următoarea întrebare a reprezentantului APIT în legătură cu acest subiect a fost „ce se întâmplă cu traducătorii care sunt autorizați pe mai multe limbi? Aceștia vor plăti taxa de reexaminare pentru fiecare limbă în parte? Nu am primit răspuns din partea MJ, solicitându-se punct de vedere în scris din partea APIT ;
  7. Persoana de încredere – la întrebarea cum este definită această persoana de încredere, răspunsul a fost că acest aspect exista şi în legea actuala. Insistând pe întrebare şi menționând faptul că în noul proiect de lege se dorește creșterea calităţii traducerilor şi a interpretării, precum şi pe observaţia că nu se constată o îmbunătăţire faţă de vechea lege, așa cum se dorește de către legiuitor, MJ a răspuns că trebuie acoperite cazurile în care nu există traducători pe limbile respective. S-a insistat pe definirea concretă a acestei persoane de încredere, cerând exemple concrete. Un exemplu dat de către reprezentanții MJ a fost că aceste persoane de încredere pot aparține personalului ambasadelor. Subiectul a fost încheiat cu afirmația reprezentantului APIT că astfel de persoane nu pot asigura calitatea urmărită prin acest nou proiect.
  8. Obligații, controale/ contribuții – reprezentanții MJ au spus ca acestea vor fi stabilite în comun de către Minister şi Corpul nou creat. La afirmația APIT că mulți traducători îşi vor depune autorizațiile observând că au foarte multe obligații şi foarte puţine drepturi, inclusiv dreptul de a lucra liber, fără necesitatea legalizării semnăturii lor de către notari, menționând faptul că din moment ce se creează o profesie nouă aceasta ar trebui sa fie independentă, iar eventuala Uniune ar trebui să asigure această independență şi dreptul la demnitate pe care îl merită orice profesie liberală, cu alte cuvinte să putem elibera acte individual fără sa fie necesară şi contribuția unui notar, reprezentanții MJ au spus că acest lucru nu este posibil în acest moment, întrucât implică modificarea altor legi, implicit a legilor care privesc notarii.
  9. Probleme practice – printre altele s-a discutat şi tipul de acte care pot fi sau nu traduse de către traducătorii judiciari. Nu a fost dat un răspuns concret în acest sens. S-a afirmat doar că nu toate actele vor putea fi traduse de către traducătorii judiciari. La întrebarea dacă prețul perceput de traducătorul judiciar în relație cu publicul, adică alte entităţi decât cele menționate în art. 2 din proiectul de lege va putea fi negociat liber sau va fi reglementat, nu ni s-a dat un răspuns concret. Idem şi în cazul formatului traducerii.
  10. Impactul socio-economic – reprezentantul APIT a subliniat faptul ca impactul socio- economic va fi major, apreciind faptul că înaintea lansării acestui proiect de lege era necesară implementarea unor studii socio-economice şi discuțiile extinse cu actorii principali de pe piața traducerilor. Nu a existat un răspuns.
  11. Separarea profesiilor – reprezentantul APIT a afirmat că în alte state europene există o separare clară a profesiei de traducător faţă de cea de interpret şi că această separare ar aduce un spor de calitate în activitatea traducătorilor şi interpreților. Sunt foarte mulți traducători care nu vor/nu pot să facă interpretariat şi invers. Răspunsul celor de la MJ a fost ca în acest caz nu trebuia să se autorizeze. Răspunsul APIT a fost că fără autorizație ar fi fost în imposibilitatea de a profesa. Cu alte cuvinte, dacă vrei să supraviețuiești pe piața traducerilor scrise trebuie este necesară autorizarea, implicit posibilitatea de a aplica ştampila, acceptând automat şi obligatoriu şi calitatea de interpret. MJ a solicitat APIT un punct de vedere concret.

3 Iunie 2014

Cerere către Ministerul Justiției pentru simplificarea procedurii de legalizare

19 Decembrie 2013

Răspunsul de la MJ cu privire la propunerile și observațiile pe care APIT le-a făcut în legătură cu modificarea tarifelor pentru plata interpreților și traducătorilor.

9 Octombrie 2013

Răspunsul dat de Minister, prin Secretarul de Stat Ovidiu Puţura, în a cărui subordine se afla şi Serviciul Profesii Juridice Conexe. Acest răspuns privește plângerea prealabilă depusă de către noi, prin colega Dana Ionescu, împotriva ordinului MJ.

9 Octombrie 2013

Dragi colegi,

Având în vedere încercările repetate ale diverselor ‘’ONG-uri” şi “grupuri de interese” de a teroriza colegii de breaslă şi de a-şi impune ideile lor bolnave, care deservesc interesele altor profesii şi în niciun caz interesele profesiei noastre, APIT a constituit o echipă de consiliere juridică gratuită prin care dorim, în primul rând, să apărăm traducătorii care sunt supuşi ameninţărilor şi denunţărilor abuzive.
Doresc să vă comunic şi să vă rog sa transmiteţi mai departe că, în acest moment, nu există nicio bază legală care să susţină afirmaţiile acestora referitoare la preţ şi la ilegalitatea încasării unui preţ liber negociat, altul decât cel prevăzut de lege strict în relaţia cu instituţiile statului (33,56 RON/pagină). Conform legii în vigoare piaţa este liberă în relaţiile cu terţii. Singura excepţie este în relaţia cu instituţiile statului, prevăzute foarte clar de lege.
Mai mult decât atât, în acest moment examinăm toate mijloacele juridice pe care putem să le folosim ca să stopăm aceste atacuri penibile, ce aduc aminte de perioada comunistă (adepţii căreia respectivele “organizaţii” sunt), atacuri care au ca scop, pe de o parte, terorizarea şi inducerea în eroare a colegilor traducători şi, pe de altă parte, câştigarea unor venituri mai mari sfidând economia de piaţă şi concurenţa loială.
Aveţi mai jos paşii pe care îi puteţi urma în cazul unei denunţări calomnioase din parte oricărei persoane răuvoitoare.
În plus, puteţi să adresaţi orice întrebări sau sesizări la adresa de e-mail: office.apit@gmail.com

Art. 259 (Cod penal)
Denunţarea calomnioasă
Învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anume persoană, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Dacă cel care a săvârşit fapta declară mai înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana în contra căreia s-a făcut denunţul sau plângerea, ori împotriva căreia s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76.
Dacă un traducător este victima unei astfel de plângeri ar trebui să consulte un avocat pentru a face eventual o sesizare şi la Consiliul Concurenței. Conform prevederilor legale în vigoare, traducătorii au voie sa stabilească preturile prin negociere. Este prevedere din Regulamentul de punere în aplicare a Legii 178/1997 în forma actuală.
Art. 20 – (2) Plata prestațiilor traducătorilor autorizați, efectuate la cererea persoanelor interesate, va fi suportată de cei care le-au solicitat, pe bază de negociere. (Regulamentul de aplicare a Legii nr. 178/1997 aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1054/2005)
Răspunsul neclar şi incoerent dat de Ministerul Justiției nu poate produce efecte în lipsa unor reglementări legale care să îl susţină.
Menționez că Legea 178/1997 este în vigoare la ora actuală şi nu a suferit modificări.

George Papadopol
Vicepreşedinte APIT